HARTMANN in Romania

Ghidul plagilor pentru pacienti

Plaga = rana la nivelul pielii ce presupune lipsa de tesut pe o suprafata mai mica sau mai mare

Plaga cronica = plaga care nu se vindeca sau nu are o evolutie favorabila timp de 6 saptamani.

Plagile normale (de ex. taieturi) se vindeca de obicei in 2 – 4 saptamani. Acestea se numesc plagi acute si parcurg stadiile normale de vindecare.






Evolutia unei astfel de plagi urmeaza trei etape:

  1. Zona afectata poate sangera si apare senzatia de caldura si presiune – plaga se afla in faza inflamatorie (exudativa sau de curatare);
  2. Sangele formeaza o crusta pe suprafata afectata – plaga se afla in faza de hemostaza (de granulatie sau proliferativa);
  3. Crusta se desprinde iar cicatricea se atenueaza sau dispare in urmatoarele saptamani – plaga se afla in faza de cicatrizare (epitelizare). In acest moment putem considera plaga vindecata.

De ce este diferita o plaga cronica?

In anumite cazuri apar dezechilibre, acestea putand interveni in oricare dintre cele 3 stadii de evolutie mai sus amintite, impiedicand inchiderea plagii. Daca intarzierea depaseste 6 saptamani atunci consideram plaga ca fiind cronica.

Multi factori pot duce la o vindecare greoaie sau intarziata a plagii.
Printre cei mai intalniti se numara:

  • Diabetul
  • Bolile cardiace
  • Circulatia sangvina deficitara (in special la nivelul picioarelor)
  • Infectia locala a plagii
  • Fumatul
  • Alimentatia insuficienta sau neadecvata
  • Anumite medicamente
  • Imobilizare indelungata
  • Imunitate scazuta
  • Varsta (procesul de vindecare incetineste pe masura inaintarii in varsta)

Cele mai frecvente boli care genereaza plagi cronice sunt: diabetul, bolile circulatorii periferice si bolile care duc la imobilizare prelungita.

Cele mai frecvente tipuri de plagi cronice

Ulcer venos – plaga cronica aparuta pe fondul unei insuficiente venoase cronice (slaba circulatie venoasa la nivelul picioarelor).

Ulcer diabetic – plaga cronica aparuta la pacienti cu picior diabetic (un complex de afectiuni circulatorii si nervoase specifice bolnavilor cu diabet insulino-dependenti).

Ulcer arterial – plaga cronica aparuta la pacientii cu insuficienta arteriala cronica, ce poate fi foarte dureroasa.

Ulcer de presiune (escara) – plaga cronica datorata presiunii prelungite la care sunt supuse tesuturile intre 2 planuri dure (pat si os), in cazul pacientilor imobilizati (varstnici, paralizati, malnutriti).

In cazul in care considerati ca plaga pe care o aveti este o plaga cronica, adresati-va imediat medicului dumneavoastra de familie care va va orienta catre un serviciu specializat in tratamentul unor astfel de plagi!

Dupa corecta evaluare si incadrare in functie de cauza plagii, cea mai eficienta solutie pentru tratamentul local este reprezentata de pansamente moderne, umede.

Dupa cum am descris la inceput, o plaga parcurge trei faze de evolutie pana la vindecarea completa. Aceste faze se suprapun partial si adesea se intalnesc simultan la nivelul plagilor cronice de mari dimensiuni. Pansamentele umede se recomanda corespunzator acestor trei faze, indiferent de boala de baza, care a cauzat plaga cronica.

In functie de faza de evolutie, plaga va avea aspect diferit, astfel:

Faza de curatare (exsudativa sau inflamatorie)

In prima faza, faza inflamatorie (exudativa sau de curatare) – plaga poate fi superficiala sau adanca, cu sangerare, umflata, dureroasa si poate cauza dificultate de miscare a membrului afectat. In plaga pot exista celule moarte, tesut distrus, microbi, fibrina (o proteina a organismului de culoare alb-galbuie si consistenta vascoasa care se secreta in exces in plagile cronice) si o cantitate variabila de exsudat (secretie cu compozitie asemanatoare sangelui).

In cazul in care incarcarea microbiana este foarte mare, plaga este infectata si poate secreta un lichid laptos, galben, verde sau maro, deseori urat mirositor (puroi). In aceasta faza marginile plagii sunt de culoare rosu aprins, calde, dureroase si umflate.

In acesta faza de curatare sunt recomandate pansamentele umede care curata plaga de celulele moarte, tesuturile distruse, fibrina si exudatul in exces. Pansamentul se alege in functie de adancimea plagii astfel: pentru plagi superficiale cel mai potrivit pansament este TenderWet 24 sau TenderWet 24 active , iar pentru plagile profunde (cu adancime mai mare de 0,5 cm) pansamentul potrivit este Sorbalgon sau Sorbalgon T. Cand plaga este infectata, pentru a distruge microbii se poate folosi ca prim strat pansamentul cu argint metalic, Atrauman Ag, iar pentru preluarea secretiilor incarcate cu microbi se va aplica deasupra acestuia un pansament cu proprietati absorbante (TenderWet 24, PermaFoam sau o compresa din fulgi de celuloza Zetuvit).

Faza regenerarii tesuturilor (de granulatie sau hemostaza)

In cea de-a doua faza, faza de hemostaza (de granulatie sau proliferativa) – plaga este curatata, au fost indepartate toate celulele moarte, tesuturile distruse, fibrina si exudatul in exces si a disparut infectia, tesutul ramas fiind sanatos, de culoare rosu aprins (tesut de granulatie). In aceasta faza sunt recomandate pansamentele umede care sa preia eventualul exsudat ramas si care sa stimuleze formarea tesutului nou. Daca plaga are in continuare secretii abundente, cel mai potrivit pansament este PermaFoam, PermaFoam comfort sau PermaFoam cavity, in functie de adancimea acesteia. Pentru plagile cu secretii moderate este indicata folosirea pansamentului cu hidrocoloid, Hydrocoll. In cazul in care plaga nu mai secreta (este uscata) este recomandata folosirea pansamentului transparent cu hidrogel Hydrosorb sau Hydrosorb comfort.

Faza de cicatrizare (epitelizare)

In ultima faza, cea de-a treia, atunci cand a inceput deja cicatrizarea (epitelizarea) se observa micsorarea evidenta a dimensiunii plagii si formarea de piele noua. In aceasta faza pot fi pastrate pe plaga pana la inchiderea completa pansamentele din faza a doua, Hydrocoll, Hydrosorb sau Hydrosorb comfort in functie de volumul secretiilor din plaga.

Important!

Un tratament eficient al plagii cu pansamente moderne trebuie sa asocieze la fiecare schimb de pansamente o igiena riguroasa a zonei afectate prin spalare cu apa si sapun neutru, utilizarea unui antiseptic local (ex. betadina) si ingrijirea pielii inconjuratoare cu ulei hidratant (ex. Menalind).